Sat, comuna Santa Mare, situat la 11 km nord-vest de reşedinţa comunei, doi km nord de satul Bogdăneşti, 500 m sud de satul Ilişeni, pe malul stâng al Pârâului şi pe dreapta Pârâului Corogea.
Satul Rânghileşti - Deal s-a înfiinţat după împroprietărirea din 1919-1922 pe moşia Rânghileşti, la 500 m est de Odaia Rânghileşti, moşie care atunci se afla în stăpânirea lui George Goilav. Odaia Rânghileşti, ca aşezare distinctă pe moşia Rânghileşti, este menţionată în 1835, cu numele Hutor Sturzu[1]. Cu numele Rânghileşti - Odaia satul este menţionat în 1889 şi în perioada 1906-1954. Cu numele Odaia - Rânghileşti este menţionat în perioada 1892-1904.
Aşezarea cu numele Odaia Rânghileşti sau Rânghileşti Odaia este aceeaşi cu Odaia lui Sturzu din 1830: adăposturi pentru unelte şi animale de muncă, magazii şi coşare pentru depozitarea cerealelor în jurul cărora se aflau şi locuinţe pentru lucrătorii de pe moşie.
După împroprietărirea din 1919-1922, când lucrătorii de pe moşia lui Georges Goilav, care locuiau în casele boiereşti de la Odaia, au primit pământ în stăpânire, s-a stabilit vatra noului sat la 500 m est de odaia boierească de către inginerul hotarnic Fotin Enescu, de la numele căruia s-a dat numele noii aşezări pentru o perioadă (1932-1950), când alternează totuşi cu numele Rânghileşti - Deal. În anul 1932 satul Fotin Enescu avea trei case: Apăvăloaie Neculai, Galan Vasile şi Muţilă Iorgu, ceilalţi locuitori de mai târziu ai satului locuiau încă în casele boierului de la Odaie, unde erau 15-20 case, cu chirie, pentru care efectuau un număr de zile de muncă pe moşie.
Satul cu numele Rânghileşti - Deal este menţionat oficial în 1930[2] iar în 1956 înglobează satul Odaia Rânghileşti[3].
Satul a cunoscut o dezvoltare semnificativă în comparaţie cu cele din jur, având în prezent circa 120 case.
Satul Rânghileşti - Deal nu a avut biserică până în anul 1962, serviciile religioase pentru locuitori fiind asigurate de biserica din satul Rânghileşti. În anii 1946-1947, în cimitirul satului s-a construit o capelă (patru furci de lemn cu un clopot) pentru slujba înmormântării.
În perioada 1955-1961, sub îndrumarea preotului Constantin Bunduc, paroh la Parohia Rânghileşti şi prin contribuţia credincioşilor s-a construit, din paiantă, biserica cu hramul „Sf. M. Mc. Dumitru”, care s-a sfinţit la 12 ianuarie 1962, ca filie a Parohiei Rânghileşti, în care au slujit preoţii parohiei.
Şcoala din satul Rânghileşti - Deal şi-a început activitatea din toamna anului 1948 în casele Anei Kozak (văduva lui Antonică Kozak, unul din cei patru fraţi: Ionel, Ilie, Anton şi Neculai), care au lucrat la Fabrica de spirt Rânghileşti şi care au primit din partea stăpânului moşiei 50 ha teren) apoi la Sandu (Proca) Petru şi Murariu Mihai.
Local propriu pentru şcoală s-a construit în perioada 1956-1958 cu materiale recuperate de la Fabrica de spirt Rânghileşti (cărămidă, lemn etc.), prin munca voluntară a sătenilor.
Şcoala funcţionează de la înfiinţare numai cu clasele I-IV, după care elevii urmează clasele V-VIII la şcoala din satul Bogdăneşti.
[1] Const. C. Giurescu, Principatele române la începutul secolului XIX. Constatări istorice, geografice, economice şi statistice pe temeiul hărţii ruse din 1835, Bucureşti, 1957, p. 241.
[2] Indicatorul statistic al satelor şi unităţilor administrative din România, cuprinzând rezultatele recensământului general al populaţiei din 29 decembrie 1930, Bucureşti, 1932.
[3] Împărţirea administrativ-teritorială a Republicii Populare Române, Bucureşti, 1956, p. 197.
